Uitam, uitam... tare repede uitam!
Mai intai ne frangem mainile de neputinta, dam cu caciula de pamant de necaz, ca apoi, ridicand-o iarasi, sa vedem ca avem in ea, prinsa cu un ac de brad, aripioara daruita de Craiasa Albinelor...
Prea adesea si prea repede uitam ca avem ajutor furnicesc, fluturesc, iepuresc, vulpesc, ingeresc...
Avem fel si fel de daruri fara seaman in lume, primite de la cei care ne-au iesit in cale, dar uitam prea repede ca le avem.
Uitam cele trei vorbe fermecate pe care ni le-a incredintat batrana doica atunci cand am pornit la drum, uitam chiar pentru ce am pornit la drum, uitam ca avem o Imparatie de cucerit, un Vis de implinit.
Pai daca este asa... hai sa ne trezim si sa ne amintim!
Tu, frate de cruce si sora de suflet, ce fapte de vitejie ai pornit sa implinesti si care este Visul tau?
No comments:
Post a Comment